insula este pustie cu mine
rămășițele unui vas se-ngroapă în uitare
fără să-mi pese
ard catarge din lemn străin
și bat în bostani tam-tam-ul


pește fript
pește uscat
pește sărat
pește afumat
pește la căpătâi
nicio zi fără pește


înghit zemuri exotice înăsprite
aștept tăciunele să se înece în orizont
cu turmele lui de nori insinuanți
nu mai aud inima
pentru că răstignit pe nisipuri
privesc puzderia de licăriri
care trece pe lângă mine
într-o iuțeală măsurată în bătaie de aripi
spre un țărm însetat de mine