când soarele se pregătea să ridice ancora
eu eram în căutarea cuiburilor de barză
a cuiburilor de pelicani
a cuiburilor de lebădă
de cormorani și insule cu stuf
o singură dată s-a întâmplat
să găsesc un pui de lebădă (*)
care se încurcase
în plasele pescarilor



iar ne-am adunat în clipă cu un da și-un nu bizar
zbârnăie pe tabla vieții lovitura unui zar



în miezul miezului de vară, între abstracții și tăceri,
se adunau dureri de seară și un zefir cu adieri.
și își spuneau, așa-ntr-o doară, cum se făcea și cum era
când, din nimic și o fereastră, în ceașca mea căzu o stea.




provoc o vijelie vie și-n fulger țin scântei de ieri
și-n amânare țin plăcerea de naștere fără dureri...














mă joc în flacăra ce știe să ardă blând, să facă rod
și țes cu ața care leagă, să fie vis făcând un nod.
opresc că-i zicere de scară a rostogol și-a Infinit
și nu deschid la nimeni ușa și fug de cei ce m-au iubit


lovește gongul serii amintirea
un gong preluuuuuuuuuuung
tăăăăceeeeeeeeeeeeeeereee
și iar gooooonnnnnggggggggggg
cortina se pliază-n gând pe-o frazăăăă
luând din întuneric priiiima raaaazăăăăă


iar Ea, din focul ei, născuse o lume-ntreagă de-ntrebări
de prin neștirile durerii și din mai multele mirări.
m-am adunat atunci din lume și din nespuse amintiri
în (Y)-ci, ramuri de memorii, am refăcut șapte iubiri.



dă-i arcașului tăcere și puterea
să te mintă
crochiu de întâmplare
o pereche de mănuși albe o umbrelă și-o scară
o tăietură și-o ștersătură jucau șah pe iarbă
cu un cal un pion și-un nebun
pe-o tură


un punct de țintă
Voiajul Zmeului


pe aici, pe treapta serii, stă tot cântecul durerii
și-n cuvintele de sus e o notă-n psalm dedus



am căutat atunci în ceașcă și am văzut cum se făcea
că doi și trei și cinci și șapte să țină-n 8 coada de stea.
acum, că știu că-i o cometă și nu-i un simplu meteor,
refac povestea cu planeta și marinar-aviator...



Mamaia, 11 Julie, 2016
(din manuscrise vechi, luni, 18 Julie, 2016,
vezi puiul de lebădă luat în barcă
http://www.poezie.ro/index.php/poetry/1760338/Col%C5%A3urile_sferei_(1))


Maria se mărturisește


Merită să știi și tu. Mărturisesc, pentru că mă doare.
anul acesta, Paler ar fi împlinit 90 de ani, în anul Brâncuși...
ei, și!?
nimeni n-a scos o vorbă
n-a lăsat liber niciun gând
poate nici n-a fost viu vreun gând
atunci, de unde cuvânt!?

am dorit să aprind o lumânare la mormantul lui
chiar pe 2 iulie
și așa am făcut

am legat pentru ziua lui rotundă
17 poeme și câteva semne de carte
și le-am lăsat lângă crucea de piatră

la « ceremonie » au fost dis-de-dimineață
eu, Adina, Jacqueline și... Pașa...
pe seară cartea a dispărut

…………..
…………………..
…………………………


Ponna latră în spatele scării


pălării de păpădii
cu nespusele cuvinte
încă vii

http://en.calameo.com/read/002975624283331bc61d8

când spuneam:

unde cântă greierul
arcadele ultramarine
se întindeau până la lună

Evident, niciodată nu e prea târziu
se întâmplă
pentru că stă sub tamplă
nimeni n-a spus nimic
tocmai ca să te doară pe tine
și să spui tu
ai mărturisit acum
pentru că-i ziua
aducătorului de ploaie

să vezi
că vina-i la tine
și nu la lume
dă drumul la bilă
și lasă dilemele
pe seama lemelor simple

aplică lema gestului
să vezi cum se fac nodurile de suflete
pe 2 Julie
a plecat la cele veșnice și Ghelasie Gheorghe
de la Frăsinei
Athosul românesc
acolo unde-a rămas
Isihie din vie
să țină tristețile-n bucurie
că ăsta-i Criteriul că ești pe Cale
Bucuria cu orice preÈ›

Ponna latră în spatele scării
la capitolul 22, https://gawrylyta.files.wordpress.com/2011/10/salinger-j-d.pdf

Năvodari, 21 Julie, 2016

(de la Schitul din insula cu stuf
acolo unde arcadele stau
sub Acoperământul Maicii Domnului
de veghe în lanul de floarea soarelui)