Dragostea este făcută din vin și din nunta împreunării de mâini
dacă pleci, uită cheia în buzunarul primăverilor, cum miroase foarte tare a vin
se apropie din nou iarna norilor, pui galbeni, din ou
și
peștii
îmi aduc aminte de puloverul mamei, de pântecul ei, pe care mă culcam și visam
probabil
este gheață pe-afară
Dumnezeu se naște micuț și foarte sfios/ Bate din mânuțele Lui
când se aud porumbeii clămpănind din picioare/ și Feriți/Fericiți/ Săturați de apa din fulgi
primăvara aceea noroasă nu se va apropia de noi niciodată
niciun cuțit nu se va
apropia
de mieluțul acela care țipă/speriat
de după gărdulețul de spini/zvâcnind. foarte blând la-ochișor. și cu blănița în câlți.
sunt
gratiile acelea care îi țintuiesc privirea plină de lacrimi/ însângerel
care mă țintuiesc și pe mine.
urlând.

Noi doi nu vom muri niciodată, vom adormi; cu sărutul pe gură; liberi; frumoși;
noi nu suntem creștini/ noi nu suntem paște/ noi doar dormim
și
cântăm
El nu a murit niciodată/ El este viu
Moartea Lui n-o mai vreau/este viu
iar vara - îți spun - ne vom juca cu mieluții.
ei nu au fost morți niciodată. cuțitul a căzut rușinat.


Și mie îmi e frică
în ochii mei se așază moartea puțin, și o văd
de ce ÃŽl omori?
și-apoi, de ce tăcem toți?
în pământ mai tremură încă lalelele roz
de ce să moară vreun miel când dau să-înflorească măslinii?
amândoi tremurăm pentru El până în Cer.
iubite, îți spun, pentru El tremurăm până-n Cer.
să îi luăm din spini/ până-n Cer
mă întind pe moarte spre El/ pentru El:

Nu plânge Iisus, nu te prindem sub cruci
nu îți mai așezăm pe spate să duci
Tu ești viu...