mă uit la mine încă nehotărâtă /care
să fie ultimele haine/cum
îi este mai comod pământului
să se întrepătrundă prin stofe colorate
negre
sau
albe
care ar trebui să fie ultimele cuvinte / de bun-simț
mai lăsați-o-ncolo de jale
lumea crește în frumusețe dacă știe când să dispară
când să-și croiască ecrane imense
reconectată la energii eoliene
posibil să spun: lăsați-mă singură
am nevoie de mustul acesta al singurătății
să-mi facă buzele roșii
pentru cel din urmă pupat pe gură
după cum la fel de bine pot să vă zic
am visat-o pe mama
îmi făcea semne din pragul casei de la bistreț
casă-vagon : ce ușor ne găseam unii pe alții
acum să vă dați la o parte
mi-a spus că vine și să nu se-mpiedice tocmai de voi