la marginea vieții, într-o povârnire continuă e timpul
nisip scurs din clepsidră niciodată întoarsă
niciodată spartă. niciodată murită

dacă te uiți la cuvinte vezi că sunt unele goale sau golite intenționat
încât te și întrebi cum de mai rezistă prin dicționare
dar încă nu s-au inventat ruguri pentru cuvinte. și nici inchiziție…

în schimb, pandemia este un cuvânt care înghite totul
timp, vieți, speranțe, vise, obiceiuri
încât te întrebi ce e mai bine: moartea ca eliberare sau teroarea ca viață