niciun țel de care să fie mândri părinții mei
s-au străduit să-mi predice despre cum să-ntorc obrazul
pentru palma următoare
le spun părinților decadenți că nu asta e lecția supraviețuirii în ro
eu nu mă rușinez cu identitatea mea pitică așa cum nu se rușinează
băiețeii
când își dau jos pantalonii spre a se convinge că și celălalt o are la fel
sunt o rezistă
apostolatul furiei mele e pironul care ține pancarta
trăiască țara în care m-am născut prea târziu pentru vizigoți
pentru huni și tătari
hoardele astea m-ar fi asimilat
ce piele semeadă ce ochi oblici aș fi avut
pentru fiecare cucerire-n parte aș fi scos sabia din teacă
dar așa stau pe gheba morților și strig
trăiască neamul cu sângele lui amestecat
cu poezia lui lungă și creață asemenea unei fuste de pirandă
pe sub care nu picioarele put ci sexul
trăiască bărbații în stare să-și taie jugulara pentru puicuțe
și femeile în a căror carne gâlgâie frenetic siliconul
cheia franceză trăiască și ea
că m-ajută să schimb roata înainte de a-și lipi cineva
nasul de parbriz
și de a scrie cu degetele sale boante
spală-mă iar eu chiar s-o spăl