Acum 12 ani și vreo 2 săptămâni eram în prima zi de școală din clasa I. Toate bune și frumoase. O zi aurie de septembrie, perfectă. Eram una dintre mulții pitici cu ghiozdane mai mari decât spatele lor. Toți îmbrăcați în uniforme pepite, fetele cu șorțulețe, cu gulere albe, dantelate, cu mânecuțe, parcă eram niște păpuși proaspăt scoase din cutie, lipsite de orientare și de curaj.
Ne-am cunoscut învățătoarea care ne-a condus în clasa. Aici pe băncile de 2 persoane ne așteptau abecedarele si câte o floare pe care să o dăm mamelor noastre. Dumneaei purta în piept o floare colorată de hârtie. Aceeași floare ne-a pus tuturor în piept ca să știm din ce clasă suntem, să nu ne pierdem.
În una din pauze, colegii mei au ieșit în curtea școlii să își mănânce pachețtelul de acasă, pregătit cu grijă de mamele lor. Același lucru am făcut și eu. Văzându-i pe unii cu ghiozdanele în spate, pe unii plecând, am crezut că s-au terminat orele. M-am întâlnit cu una din prietenele de copilărie care era în clasa a 2-a. I-am spus că am terminat școala și am rugat-o să mergem împreună acasă. Ea mai avea o oră și mi-a zis ca pot să o aștept pe hol, în fața clasei ei. Zis și făcut. În cadrul acelei ore admiram exponatele în formol ale laboratorului de biologie. În acele momente trece pe hol doamna mea învățătoare care a observat că făceam parte din clasa dumneaei după floarea din piept. Mi-a făcut observație pentru că am plecat de la oră. I-am explicat că am crezut că s-au terminat orele…
Prima zi de școală a clasei I.
Astăzi, prima zi de școală la facultate. Fără uniforme, fără un cadru didactic care să ne îndrume, fiecare încearcă sa desifreze orarul, să caute cursurile la care trebuie să participe. Mi-am dat străduința să ajung la cursuri, chiar prea tare… am ajuns la un curs care nu îmi aparținea.
Prima zi de școală a facultății.
Pima zi de școală, o zi a incertudinilor, o zi de încercare a necunoscutului, o zi misterioasă, o zi spre un nou început… prima zi de școală.

2 octombrie 2005, Constanța