cel mai nașpa

când jur împrejurul totului
fracționat în cârca privirii
nu reproduce nimic din noi înșine

cum o pasăre bătrână cade din arborele cerului
fără milă
cum soarele își face numărul de dimineață
numărul de seară
nepăsător stârnind nașteri
aruncând cagule peste lume

cum mă privești nevăzându-mă
deși
limbile aerului meu proaspăt - expirat
te pipăie din vârful cozilor
deși
totul trece prin tot
tu ar trebui sa treci prin mine
-clar ca o gravidă zi bună.