Din punctul rămas într-un scaun,el face rotițe de fulgi,
Și ia și desprinde din mine,foițe diferite de scoici.

Există, să vezi că nu mișcă jocul
Și-mi vine să scriu că exist.
E punctul ce-l unește cu totul
Ce știu că-mi apare -n simț.

E o plimbare din punct ,ce apare din mers
Și eu vin din punctul rotit
Și cer să se învârtă...
Palete de eter cusute în crizantemă.