sângelui meu nu-i spune despre plecare. nu-i spune. nici cărnii mele nici câinelui. sângele meu e câinele meu. mușcă din joacă puțin prea tare. sângele meu mușcă din inima mea.


în fiecare dimineață tot mai ciuntită mă ghemuiesc în tine. tu ești locul gol. uneori ești o umbră în care mă ascund.


de fapt nici tu nu ești sigur că există plecare. crezi mai mult în tăcere. o folosești cu încordare zi și noapte în zidurile prin care trăiești.