"Cu tine vreau sa tac
Cu tine vreau sa plang
Cu tine vreau sa sper
Cu tine vreau sa iert
Cu tine vreau..."

E ciudat cat de mult pot simti, cat de mult pot dori sa simt si cat de mult pot dori sa simti. Dragostea nu inseamna a invata, dragostea inseamna a darui. Din inima si cu inima. Altfel, cum ai putea iubi fara sa daruiesti?
Iubindu-te traiam in mine si respiram prin tine, sesizand subtila diferenta dintre o strangere de mana si un suflet inlantuit. Iubirea pentru tine era candela din sufletul meu. Ma lumina si-mi aducea liniste.
Dar cu cat te iubeam mai mult cu atat te "invatam" sa ma iubesti mai putin. Iubindu-te ma apropiam mai mult de singuratate si ma umpleam de ea. Nu m-am simtit niciodata mai pierduta ca atunci cand, sangerand din dragoste, am intrat in cadere libera iar tu m-ai lasat atat de singura...
Intotdeauna ai apartinut altcuiva si niciodata in intregime mie. Reuseai sa-mi frangi zambetul de fiecare data, cand, departe de mine, ma respingeai din viata, din inima si din sufletul tau. Si cand nici macar durerea n-am mai putut s-o simt am inceput sa impac cele doua certitudini si mi-am transformat viata intr-un puzzle.Imbinam bucati din mine, iubita, cu bucati din mine , neiubita.
Si-astfel am pierdut pariul cu dragostea mea ajungand sa ma vad ciudat in ochii mei si, dureros, sa ma deplang in ochii tai.
Eu nu voi mai putea da nastere niciodata zambetului tau ascuns in mine pentru ca noi nicicand nu ne vom mai amesteca pana ajungem soapte.

Cu tine am vrut sa rad
Cu tine am vrut sa tac
Cu tine am vrut sa plang
Cu tine am vrut sa sper
Cu tine am vrut sa iert
Cu tine am vrut sa pierd
Cu tine am vrut sa mor
Cu tine am vrut ....TOT

Imi pare rau, as fi vrut sa-mi iau altfel "la revedere" dar n-am mai stiut cum. Pink ninia, pink....