De-ai fi un zâmbet te-aș cuprinde strâns in pumn, să nu mai pleci
Și ți-aș șopti să nu te zbati căci nicăieri mai bine nu-i
De-ai fi o palmă m-aș lovi cu ea doar să-mi rămână semn
Să-nsemne un singur lucru: că-s al tău și-al nimănui
De-ai fi o pasăre te-aș pune-n colivie lângă pat
Să nu mă lași să mai calc strâmb, să-mi pun poftele in cui
De-ai fi o lacrimă te-aș pune pe obraz, să mă atingi
Iar eu aș râde cu lacrimi...