Cu modestie, le mulțumesc tuturor celor care mi-au transmis opiniile lor referitoare la poeziile mele.

Într-o lume sortită parcă abandonării în haos, în care adevărata criză este cea din suflete, mă bucură să știu că există oameni care, ca și mine, au nevoie de poezie.
Cred în puterea cuvintelor care ne reamintesc cine suntem. Eliberate miraculos din cacofonia generală sunt urmele pe care putem păși în siguranță atunci când căutăm Calea ce duce spre Viață. Sper că, ajutându-ne unii pe alții, O vom găsi. Toți.

Vă mulțumesc.
Mădălina