Încadrăm perfect luna plină
cu galbenul înroșit din ea
peste rama asta strâmtă,
șterge praful din cerul ăsta învechit
dedesubt se văd stele
în spuma din cadă,
miros câmpul copilăriilor mele
mă lipesc de țărâna rece
pământul îmi împinge privirea în sus
dincolo de blocul vecin
de la etajul șapte
clipește imens luna spre noi