Bărbatul desfăcu brațele,
Convingătoare adăposturi
La prima vedere,
Ii dădu încuviințarea
Intîmpinându-l ca de pe altă lume,
Ar fi vrut sâ cadă cumva de sus
Să strige că-l vrea
Si s-o creadă...
La ce bun atâta solemnitate...
El,strîngătorul de fapte
Ii spune să tacă,
Ea tace,
El doarme,
Sub pleoapă statuia de zahăr
A melancoliei
Se-neacă,
Ce freamăt ,
Ce freamăt stingher,
Prin grădinile suspendate-
Sufletul ei,delicat emisfer...