Mi se schimbă viața?
Sau
Eu îmi schimb percepțiile?!
E drept, nu mă mai grăbesc,
Agale merg, admirând tot ce întâlnesc
Pe Cale.
Când Soarele apune,
Apropierea Nopții
Nu mă mai înspăimântă ca altădată,
Când teama de coșmaruri
Mă ținea trează până în zori.
Stau în vârful Copacului Lumii,
Arborele Vieții
Privind cu claritate
Tot ceea ce mi se înfățișează.
Rând pe rând, visele mele
Au devenit realitate,
Unul câte unul.
Timpul nu mai este stăvilar
Ci aripă cutezătoare în zbor.
Viața mea s-a schimbat,
Dând sens efemerei mele existențe.
***
Când privesc în jur
Mă simt ca în Rai...
Am descoperit sensul iubirii.
Să-l descriu în cuvinte,
Nu am grai,
Dar, privindu-mi ochii,
Vei înțelege:
Iubirea se scaldă în ei,
În irișii mei de smarald!