și-amintea bine
o iubise din prima clipă

o chema clara
creștea la mansardă un piersic
o broască țestoasă
și-o strelitzia reginae

i-o dăruise după întâia lor noapte
o așezase lângă pat
uneori în somn
știa clar că floarea o mângâia
în felul acela

lui nu-i spusese
doar îi arătase niște zgârieturi mici pe mâini
bănui că planta căpătase tabieturi carnivore
concupiscente

el râse cu poftă
clara mon amour ton imagination me sidère
și îi promise că o va duce
ne-gre-șit într-o
jardin botanique tropicale ma chérie
avec des vraies plantes carnivores

~ ~ ~

piersicul țâșni într-o seară
din mijlocul podelei
clara l-a privit lung și
nu s-a mirat deloc
i se părea că trunchiul
lui miroase a trup de bărbat că
deodată crengile se întind o înfășoară
de trei ori
de șapte ori
toate frunzele i se lipesc de piele
și-o sorb și-o sfâșie
ca niște guri lacome

atunci au început visele acelea
suculente fibroase
amețitor de dulci

visa cum mușca din pulpa aurie cu irizări roșii
în jurul sâmburelui
i se făcea sete și totul devenea
inexplicabil
rotund

clara era femeia piersicului cu trup de bărbat
el rodea în palmele ei
camera se umplea de piersici
uneori se rostogoleau pe scări
ajungeau printre picioarele trecătorilor
grăbiți

ei tresăreau
priveau către cer

undeva la mansardă
o femeie iubea un piersic
redskin