Frig. Miroase a huma uda. Totul e rupt.
Totul - decolorat. Patat.
Un nume scrijelit pe oglinda innegrita.
In fata mea vad maruntaiele banchetei. Taiata cu o lama. Zgariata. Batrana. Prea atinsa. Din ea cad, cu fiecare trepidatie, firimituri de burete. Cad in apa. In apa ce imi spala incheieturile.
Atat cunosc. Si nu privesc mai mult.
Dincolo de geamul spart, se joaca lumini. Bulgari sluti, pe care nu ii pot atinge.
Intinsa, simt cum muchiile ascutite, de vinilin uscat de soare, imi musca pielea.
Cu ochii inchisi, ma ineaca noaptea goala.
Aud doar miscarea rotilor ruginite, ce se impiedica mereu. Nu ascult. In mine e doar tacere. Si incerc sa dorm..
In gara nu e nimeni ..
Sa dorm .. Incerc sa dorm ..
... Scurtcircuit in trenul gol. Atat. Si mirosea a huma uda..