Era tare supărată că soțul ei nu vroia să înțeleagă că ăsta e adevărul. Zile în șir nu mișca un deget dar nu vroia să accepte nici adevărul și o chinuia cu tot felul de întrebări fără sens, de parcă ea ar fi putut rezolva totul. Biata femeie devenise în imaginația lui problema acestei situații. Cineva sună la ușă. Femeia deschide.
-Sărutmâna mătușă, îi spune nepotul.
-Bună băiete, răspunde ea.
-Ce faci? o întrebă el și atunci își dă seama că vrea să vorbească cu ea pentru că s-a așezat pe scaun în bucătărie.
-Bine copile. Ști tu că și într-o casă mică este de lucru dar în una mare?
-Unde este Carmen?Nu e acasă? întreabă el curios și privește în jur.
-Nu, nu este acasa, de ce? întreabă ea deși presimțea ce urmează.
-Nu știu cum să îți spun?spune copilul.
-Te ajut eu copile răspunde ea amărâtă. Știu, Carmen face prostituție.
-Cum și o lași?Ce a zis unchiul ?
-A aflat și el, e supărat ca și mine, nu avem ce-i face, ea a vrut nu am trimis-o noi.
-Ați vorbit cu ea ? A fost unchiul să o caute? Întreabă din nou băiatul.
-Eu am fost și nu vrea să vină acasă. Nu am de gand să o forțez, îmi știe părerea așa că o las să-i treacă prostia și va veni ea singură acasă.
-Bine mătușă, fii sănătoasă, ai grijă de tine, spune băiatul și pleacă gândindu-se la amărăciunea din sufletul ei.
Soțul ei iese apoi din camera lui nervos:
-Ești nebună? Ce crezi că faci?
-Eu?spun adevărul, vroiai să ți-l spună el?...Multă lume știe. Omule!!! Pricepe o dată! Ea vrea să o facă, doare, dar asta e. Obișnuiește-te cu gândul ăsta și vom trece mai ușor peste toate. Va veni acasă, când îi va trece, spune femeia supărată.
-Niciodată aici la mine, răspunde el negru de supărare.
-La mine poate veni, spune ea mai hotărâtă și îl privește în ochi fără frică. Niciodată cât trăiesc nu mă vei despărți de copilul meu, răspunde femeia pregătită parcă de a înfrunta uraganul. După privire bărbatul ar fi snopit-o în bătaie dar privirea ei caldă l-a mai temperat un pic.
-Cum reziști femeie?întreabă soțul amărât.
-Îmi iubesc copilul, răspunde ea liniștită.
-Și crezi că eu nu?
-Știu că o iubești dar uiți cel mai elementar lucru. Trebuie să o cauți și să o ierți. Cred că pentru ea ar însemna mult să-i fii aproape sufletește spune femeia.
-Dar cu tine?Pe tine de ce nu te ascultă? o intreabă bărbatul, deși știa că femeia are dreptate.
-De ce crezi că pe mine mă caută mereu?Te rog gândește-te și când ești hotărât spune, zice femeia căutându-și de lucru, deși aștepta cu sufletul la gură răspunsul lui care nu a mai venit.