Un, doi, trei, un, doi si trei
Misca-ti copanele blegite si fugi departe de poarta de dincolo
Un, doi, trei, un, doi si trei acum’ stai, priveste-n urma
Vezi daca-i uitat sa-ti iei bagajele. Dincolo, acolo e altceva
Nu uita pe nimeni si nimic. Aduna tot mucegaiul din trecut si baga-l sub haina, sa nu-l vada careva
Presara-l pe drum, putin cate putin. Doar stelele stiu sa-l citeasca.
ca-n poveste...
Da-i drumul pe poteca vietii care-a mai ramas, ca sa stii pe unde sa n-o iei la intoarcere
Un, doi, un, doi si trei, mai ai putin si-ajungi.
Ai ramas fara marunt in buzunar. Nu mai esti corifeul padurii intunecate
Acum esti pe cont propriu si s-au scurs secundele din clepsidra.
Un, doi, un, doi. Degeaba mai alergi. S-a facut dimineata, iar mucegaiul amintirilor nu mai sclipeste pe poteca umbrei tale. Pe unde mai calci acum?