Te-ai năpustit ca și o fiară
Și m-ai robit cu vis cu tot.
Cînd mai schimbat din piatră-n ceară
Ai și plecat, plecînd, socot.

Și ai plecat fără cuvinte,
Nici umbra nu ți-o mai zăresc,
Și-am invațat că vorba minte
Și-aș vrea uitînd să te iubesc.

A fost minciună sau iubire
Ori născociri din gînduri aspre?
Ai fost, ce-ai fost? Și-n amintire
Îți numeri visele-n dezastre.

Sînt vorbe multe, vorbe bune,
Te înflorești și desfrunzești,
Dar abia chipul mării spune
Dezastrul care-l pribegești.

Tu joci în carțile-mi pe față
Șuvița de nisip în valuri
Și ploi de maluri și de gheață
Se înfășoară-ncet pe maluri.

Rămîi, cea-i fost, și azi esti urmă
Al toamnei vis de inceputuri,
Votează ș te-aruncă-n urnă
Amanetîndu-te în gînduri.

Apoi aruncă-te în luptă
Luptînd cu ploaia de confuzii
Înțelegînd privirea ruptă
În veșnicia cu iluzii.

Sărută-ți doar un gînd ce speră
În gloria ce-ți e eternă
Învingătoare și prosperă
Prăvale tainica-ți cavernă.

A fost minciună sau iubire
Ori născociri din gînduri aspre
Ai fost ce-ai fost! Și-n amintire
Îți numeri visele-n dezastre.

Te-ai năpustit ca și o fiară
Și m-ai robit cu vis cu tot.
Cînd mai schimbat din piatră-n ceară
Ai și plecat, plecînd, socot.

Și ai plecat fără cuvinte,
Nici umbra nu ți-o mai zăresc,
Abia am invațat că vorba minte
Și-aș vrea uitînd să te iubesc.

De crezi încă visul iernatic
În palmă rămîi unduire,
Eu însa-ți închin emblematic
Această mințită iubire.