"Despre puterea și eficacitatea faptelor bune

Căci așa este voia lui Dumnezeu, ca voi, prin faptele voastre cele bune, să închideți gura oamenilor fără minte și fără cunoștință. (I Petru 2:15)
Fraților, este greu să susții o polemică cu omul ateu; greu este să stai de vorbă cu un nebun, și greu să convingi de adevărul faptelor pe cel care nu vrea să audă. Greu este să învingi ateul, nebunul și răutăciosul care nu vrea să audă. Dar pe toți trei îi poți convinge totuși cu fapta, renunțând la cuvinte. Cu ușurință îi vei putea convinge cu faptele cele bune pe care văzându-le, îl vor preamări pe Dumnezeu, în ziua în care îi va cerceta. Celor care vor să se certe cu tine fă-le bine, și vei avea izbandă fără să lupți. O singură faptă de milostivire îl va aduce pe cel nebun în simțiri și îl va împăca pe cel otrăvit de supărare mai repede decât multe ore de lămuriri. Dacă ateismul, nebunia și amărăciunea izvorăsc din ignoranță, acea ignoranță este ca o furie care se potolește repede la vederea faptelor celor bune. Dacă te vei certa cu un ateu în maniera lui de câine turbat, nu vei face altceva decât să sporești turbarea lui atee. Dacă încerci să discuți rațional cu nebunul, luându-l prin aceasta în batjocură, nu faci altceva decât să sporești întunericul nebuniei lui. Dacă socotești că vei putea să îmbunezi pe cel otrăvit de furie, nu vei face decât să-l înrăiești și mai mult în amărăciunea lui. Fapta bună și blândă este ca apa care stinge focul. Să ne amintim întotdeauna de sfinții apostoli și de metodele lor atât de strălucite de a se comporta cu oamenii.
Daca te provoacă vreun ateu, nu omul te provoacă, ci diavolul din el; căci din firea lui omul este credincios în Dumnezeu.
Dacă cel înnebunit de răutatea amărăciunii se pornește împotriva ta, nu el o face, ci diavolul care locuiește în el; căci omul este prin firea lui blând și iertător. Diavolul te provoacă la dezbateri lungi și deșarte, dar de faptele cele bune fuge ca de foc. Fă bine în Numele lui Hristos, și diavolul va fugi. De abia atunci vei putea vorbi liniștit și cu oamenii astfel eliberați, care devin astfel și oameni adevărați: credincioși, raționali, și buni. Prin urmare, orice întreprinzi, fă toate întru Numele Domnului.

O, Atotbune Stăpâne, ajută-ne nouă să lucrăm binele și prin bine să învingem în Numele Tău.
Căci Þie se cuvine toată slava și mulțumita în veci.
Amin."

“Proloagele de la Ohrida” – de Sfântul Nicolae Velimirovici – vol. I – pag. 773

(Textul selectat a fost trimis de Domnul Jianu Liviu. Să-l pomenim în rugăciunile noastre.)