Mereu am câte o întrebare, din asta de îmi cauzeaza o ședință de brainstorming urgentă și inevitabilă. Uneori este una banală, obosită " ...mă iubește?...de ce mă iubești?....de ce pe mine?...si..cât mă iubești?.. Dar mâine, mâine mă vei iubi la fel ca ieri?"
Alteori este câte una mai tabu, sau poate nu... Dar totuși.. cine știe? Nici măcar eu.
De ce iubirea adevarată are nevoie de orgasme? Sau nu are? Poate cu asta se hrănește, parca n-am văzut nici una să trăiască mult fără...cred!?
Oare e bine să-i dai prea multe, nu are și ea o siluetă de întreținut..?? Ar trebui, însă oamenii nu se gândesc la iubirea lor și la silueta ei, ci se gândesc s-o aibă cât mai mare și mai satisfacatoare (iubirea...nu altceva).
Și uite așa săraca iubire trebuie să se târască mereu cu multe kilograme în plus, până nu mai poate și se dă bătută.
Să fie mare spunem, să fie nelimitată, nemărginită, nevătămată, dar nu ne gândim la binele ei, ci la binele personal. Daca ne-am opri un pic și am privi-o, ne-am da seama că nimănui nu-i place să fie supraponderal.
E bun uneori un echilibru pe care să-l stricăm din când în când.