Dimineata vin la serviciu. Fara chef. Vin si altii la serviciu - unii vin ca sa bea cafea, altii ca sa fumeze. Eu beau doar cafea. Tot nu vine cheful. Deschid calculatorul. Si ceilalti deschid calculatoarele dimineata. Ca sa joace Solitaire. Eu nu joc ca mi-e lene. Eu ma uit pe fereastra. La pisica firmei - aia neagra, care e motan. Si ea se uita la mine prin fereastra. De cateva zile nu a mai aparut. Asta pentru ca a calcat-o masina sefului. Din cand in cand ma uit la ceas. Sa nu pierd pauza de masa. La ora unu plec sa beau o bere si sa mananc frigarui din piept de pui. Ciudat, mananc pui in fiecare zi si acum port sutien marimea doi. Dupa doua ore ma intorc din pauza de masa. Alta viata dupa ce beau bere. Trebuie sa merg la toaleta. Privesc iar fereastra si ma apuca melancolia. O sa vina seara si o sa ma uit la telenovela aia. Cea care a inceput acum un an. Dar e tare interesanta ca arata viata asa cum e ea. Plec spre casa pe la sase si cumpar de la alimentara seminte de floarea-soarelui si doua beri reci. Ajung acasa exact inaintea telejurnalului. Dupa ce se termina telenovela ma spal pe dinti si ma culc devreme ca sa rezist si maine la serviciu. Of! Cat de complicata e viata de salariat. Singurele zile placute sunt cele cand imi dau salariul. Sunt banii mei pentru bere si frigarui din piept de pui. Atunci e perfect. Pot sa comand si mujdei de usturoi la pranz.