Plecasem din zgomot și lumini orbitoare
Îmi înghițisem amețeala și nu-mi exteriorizasem puțina fericire
Căutam să scap, să nu mă mai gândesc la realitate
Taci și ascultă!
Am dezertat din chinul dulce,
Mi-am lăsat umbrele să fie pedepsite
Plecasem să te caut pe străzi rătăcite pe care le țineam în palmă
Încercam să văd artificii pe bolta ochilor roșii
Taci și privește!
Dormeai pe strada mea doar ca să trec pe lângă tine
Aveam la mine un cuțit
Îmi înțepam ochii pe rând, nu ajungeam la durerea din inimă
Iți ziceam "Aș muri ca să respir din nou"
Așa că... taci și ucide-mă!

Nu mai știu
Am urcat, dar nu până la cer
Ci până la o stea
Ce s-a stins ca să te culce într-o jumătate de inimă
Păcat... nu te-am mai găsit în întuneric.
Tremuram și se învârtea coșmarul cu mine
Taci... ba nu!
Te rog, iubește-mă...