agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Romānesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 2272 .



Proza copiata
personals [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [qasman ]

2004-06-28  | [This text should be read in romana]    | 



Uite cine e paul goma
proză [ ]


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de qasman [qasman]

2004-06-27 |



Cand carlanii mioritici in devenirea lor il parafrazeaza pe Caragiale parca mai seamana a limba romana ,dar cand doamna "malec" il pune in paranteza pe Goma iti vine s-o bagi in pizda masii.
Draga doamna ,Goma n-a facut nimic ,da' cred ca pe dumneavoastra, cu IQ 110, nu va deranjeaza !

Paul Goma


--------------------------------------------------------------------------------
Text aparut in Tineretul Moldovei, aprilie 2002 (www.maxpages.com/tineretul)
Fenomenul samizdat (autoeditare, in rusa) nu poate fi gandit in afara masinii de scris. Romanii, in cautare de justificari a lipsei de curaj (la urma urmei, la asta reducindu-se totul: curajul de a face adevarata cultura), pretind ca si ei ar fi multiplicat si raspindit ā€œpropriile manuscrise refuzate de cenzuraā€ (voi reveni asupra acestei alte deturnari de sens), ā€œdaca Securitatea de la noi n-ar fi interzis masinile de scrisā€... Nu:
1. Securitatea (romaneasca) nu a interzis (in anii 70-80) masinile de scris, ci, ca si KGB-ul, i-a obligat pe posesori sa le inregistreze la militie (sa li se ia ā€œamprenteleā€); /Deosebirea dintre rusi - polonezi, cehi, bulgari - si romani: al nostru compatriot este un legitimist, un supus-legilor: el n-ar face, Doamne-fereste, ce i s-a interzis ā€œde susā€: nici chiar revolutia aceeea n-o face fara voie de la primarie/.
2. A practica samizdatul (cultura catacombelor, dupa modelul crestinismului de catacombe), nu inseamna deloc: autoeditare, in sensul propriu. Aceasta acceptie (fara exemple) a fost vanturata de alt mare-interzis al regimului comunist (Marin Sorescu) si chiar daca N. Manolescu l-a amendat intr-o cronica din Romania literara, cronicarul a ramas si convins ca autorul caruia nu i s-au publicat, din motive politice, anume texte (incepind cu ale sale, despre V. Em. Galan si Petru Dumitriu), a dat (sau daduse, inainte de ā€œinterdictieā€) textul cu pricina catorva colegi, practicase... samizdatul!

Fireste, in spatiul carpatin se ā€œpracticaā€ din mosi-stramosi forma fara fond, vorba in dodii, opinia ferma despre - mai ales! - ceea ce habar n-ai. Ferindu-se ca de foc de samizdat, cel care, in tarile vecine a intretinut flacaruia spiritului amenintata de regimul comunist, curajosii culturicultori romani nu stiu macar in ce consta; samizdatul nu a inceput - si nu a continuat - prin dactilografierea si raspindirea versurilor, eseurilor, romanelor, amintirilor unor autori in viata (Pasternak, Soljenitin, Salamov, Ahmatova, Mandelstam, Zinoviev, Brodski, s.a.), ci... cu inceputul inceputului: Biblia. Ea a fost cartea cu cel mai mare... tiraj, cu cel mai mare succes, dar si cu cea mai puternica influenta asupra celui care primea o copie dactilografiata, intelegea si indemnul (bine: obligatia - din rusine...) de a dactilografia el insusi alte copii, de a-si pune la treaba ā€œdactilografeleā€ familiei, iar de nu avea asa ceva, de a plati o dactilografa pentru a bate la masina Biblia... - si de a-si asuma puscaria, fiindca altfel nu se putea face cultura adevarata.
Am vazut un exemplar din Apocalipsa Sf. Ioan, al nustiucatulea, abia lizibil; am vazut Cantarea Cantarilor - ceva mai citibil(a) - deasemeni, texte de Berdiaev, Soloviov, Sestov, Merejkovski - samizdatul a incercat sa suplineasca biblioteca (si demnitatea) arse ale limbii ruse.
Demnitatea Romanului (ca sa nu mai vorbim de cartile in romaneste) nu a(u) fost nici o clipa in pericol in aceste aproape cinci decenii de intuneric, de interdictii, de singe, de moarte - daca ne luam dupa N. Manolescu, las, fricos in perioada grea, inventator, postfestum, de explicatii - ca cea potrivit careia ā€œla noi, in Romania s-a cam publicat tot ce a fost valoareā€ - deci nici n-a fost nevoie de samizdat...

Nici acum, la sapte ani dupa ce au primit voie de la militie sa afle ce-i cu samizdatul acela, bravii compatrioti nu stiu (nu-i intereseaza!) cum functiona si la ce slujea el... In primul rind samizdatul a jucat un considerabil rol psihologic: cei carora li se interzicea cuvantul (adevarat) scris stiau: vor putea sa-l rosteasca (scrie), pe alte cai, semeni de-ai lor ii vor citi (si da mai departe...);
In al doilea rind samizdatul a jucat rolul aducatorului-aminte, al celui care spune fara contenire: ā€œSa nu uiti, sa nu uiti - fiindca uitarea este trei-sferturi moarteā€. Or, cine nu uita are o cu totul alta opinie despre sine si despre semeni (care nici ei nu uita); are opinia celui care stie: el face parte dintr-o comunitate numita popor;
In fine, un al treilea rol al samizdatului: circulind in interior, cu zecile, daca nu cu sutele de mii de exemplare, oricat de bine pazite erau granitele URSS (mult mai sever decat ale RSR), a facilitat... Iesirea (in termeni biblici) din robie, din catacombe, din intuneric - la lumina tiparului occidental: asa a fost posibil fenomenul Pasternak; asa a fost posibil fenomenul Soljenitin - asa a fost posibil fenomenul Brodski.
Numai ca, vorba unui bulgar: ā€œRomanul nu-i rus...ā€ Al nostru ca bradul avea nemaipomenitul curaj sa execute ā€œordineleā€ Sfantului Anton (sau asa ceva, oricum: de a face 11 - sau 22 - copii si de a le trimite, cu aceeasi recomandare), insa... daca nu avea voie de la primarie sa dactilografieze macar Cantarea Cantarilor - daca nu Istoria civilizatiei romane moderne de Lovinescu - el nu misca in front. Caci el, Romanul, nu e prost (ca Bulgarul, Rusul, Polonezul, Cehul...).
(Nu, nu. El e prost ca Romanul).
De ce? De frica.
Numai ca frica ii era si Rusului si Polonezului si Cehului - care ar fi deosibirea intre frica unuia si a altuia?
Poate ca unul stia: frica este masura curajului; Celalalt stia el ce stia: paza buna trece primejdia rea. Unul stia: anume acte, fapte nu pot fi indeplinite decat cu sacrificii - prima si cea mai neinsemnata incercare: frica; Romanul stiind el de unde stia: nu are structura de martir - deci sa nu i se ceara (!) sa fie (sa fi fost) martor, iar daca interlocutorul insista, il pune la punct:
ā€œIa mai lasa-ma, domnule,-n pace! N-am actionat pe fata impotriva comunismului, pentru ca mi-a fost frica - ce, n-au suferit destul parintii, bunicii mei?ā€ - asta fiind prima varianta, fiindca fricosul nu se multumeste cu atat, imbraca platosa ā€œoponentuluiā€ de tip Al. George: ā€œCe, eu sant bou sa ma deconspir, sa stie Securitatea cat de feroce anticomunist sant? Oi fi stat eu in cur - dar am facut culturā€™!ā€
Banuiala: Romanii nu au cunoscut fenomenul samizdat, insa nu dintr-un nefericit accident (istoric), nici dintr-o neconcordanta... sincronologica - ci mai simplu (si mai tragic): nu au structura potrivita acestui mod de exprimare.
Insa Doamne-fereste, nu ar recunoaste... momentul de slabiciune! Din contra: potrivit transformarii complexului de inferioritate in superioritate, N. Manolescu va justifica lipsa acestei calitati prin... lipsa nevoii (la noi, la romani) de asa ceva. De aici pana la a formula neadevaruri neobrazate (ā€œla noi au cam fost publicate toate operele de valoareā€) nu mai e decat... un paragraf de cronica - altfel, literara.

I-am auzit pe alti colegi ai lui Manolescu spunind ca asta (samizdat-ul) ā€œnu intra in schemele noastreā€, ceea ce, din pacate, este adevarat.
Fiindca, schema-neschema, tot aculturare se cheama, tot amnezie colectiva rezulta...

P.S.
Nu-i placeau profele de Slava veche.

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!