o clipă ca oricare alta
nimic neobișnuit
tu cu o cola
eu cu un ceai verde
două ferestre deschise
mult prea departe una de cealaltă
răcoare
doar o prezență insolită își făcea loc
din când în când
printre noi
tăcerea
care ne ajungea până în vârful degetelor

noaptea
un accesoriu imperturbabil
se răsucea concentric
spre miez

tu dominat de doua-trei frustrări
eu mult prea veselă ca să par verosimilă
ai iubit vreodată
întrebai insistent
am iubit utopic

luna-și croia perpendicular galbenul
printre draperia lamelară

într-un colț de stea
un poem frânt
sângera cuvinte pentru noi