Amagitor echilibru rupt intr-atatea colturi si tintuit cu patima in visele mele, in fiecare dimineata, gustul tau dulce–amar imi rascoleste simturile si ma clatin. Ciobul tau de sticla smuls de oglinda vietii mi-a fost inceput si chiar s-acum, cand e departe, ii simt colturile asezate la raspantii si ma frang sambure de stea leganat de soare. Stiu ca-mi vei fi sfarsit, iar de ma voi stinge intr-un manunchi de flori de gheata, aseaza-le tu in miezul iernii mele, undeva, departe, la fereastra dintre lumi.