aproape fiecare femeie a jinduit la mai mult
toate strâng între coaste o amintire
pe care nu o împărtășesc niciodată fiicelor
atunci când le piaptănă privirea în gol cu patima
lepădării de viață

cred că așa e făcută lumea

în fiecare zi ne spălăm cu teama ce ne curge prin robinetul de apă rece
ne ispitim picioarele pentru încă un pas
urcând sau coborând trepte reci
mozaicul cotidian de gheată râncedă al neființei
mai tarziu
aproape hipnotic ne urcăm în primul tramvai
sperând că nu ne vom lovi de încă o mare iubire
ce ne va răsturna de pe șinele timpului