Copilul Rocamadour nu se zarea nicaieri.

Il cautase sub poduri,
in centru la Fondul Plastic,
pe sinele de tramvai de la Piata Scanteii,
chiar si pe la redactii.
La Carciuma-i cantasera
ironici si histrioni
ca-l poate gasi in stare
buna, materiala
la tehnicienii plasturgisti.
In Pet-Shop-uri vanzatoare
saturate de mirosurile de oase calcinate
ii oferisera contra-cost
Eau de cologne s-o verse
in san pe strada
spre a-l ademeni.
Preotesele Pitiei postmoderne
o trimisesera in penitenta
la vopsit
cu verde-crud noii munti,
cu galben-ocru pe cei inveterati
-simulacru recreere natura originara-
In parcuri plozi ursuzi
mazgaleau cu saliva
mame-coperti de reviste omonime
si voyeuri nocturni
veneau dinspre serviciu
sa-si ocupe acribi
locurile de dupa arbori.
In timp ce Mobila,
zdrenturoasa si cu muci la nas
se savarsea din picioare
cersindu-si progenitura obscen,
cu țâțele dezvelite mimand
gestul alaptarii.
Si atunci, apucand-o zanateca
pe campuri
ii iesi in cale
un oarecare Jumatate-de-Om-
-Calare
pe o oarecare Jumatate-de-Iepure-
-Schiop
care-i tranti la picioare,
din goana, ca pe-un vanat
copilul taiat de sabia
lui Solomon
in doua parti sinistru de simetrice.

Pe caldaram isi insira oasele la soare
un sotron.
Mobila, in rochie de alabastru,
se invartea in jurul sotronului,
ocarandu-l.