Din nou sunt singura, iar trista.
In noaptea mare, instelata,
Dupa vreo trei tigari si beata,
Traiesc ranjind, teribilista.

Si pentru ca iubesc mereu, constant,
O lume-ntreaga-mi sta pe buze.
Tremur de frig si zbier, constat
Ca am calcat demult pe muze.

Te strig pe nume, Zeu uitat,
Sa-mi dai de viata elixirul
Si-n orice clipa grea, delirul
Mucegait, murdar, pastrat.

Din intuneric ies tacuta,
Strigand pe Dumnezeu in sange:
"Da-mi dragostea deja facuta
Si ia-mi suflarea care plange!"

Caci muti, uitati sunt pasii mei
In greaua ceat-a disperarii,
Totusi de Tu ma dai uitarii,
Anii mei fi-vor si mai grei...