În fața oglinzii obișnuim
Cu toții să ne prostim
Astfel și tu ai încercat
Ce altfel ai fi ezitat.

Oglindindu-te ai aflat
Din tine alt sine evadat
Doar în oglindă poți fi
Tot ce ți-ai putea dori.

Ești doar tu și cu tine
Nu îți mai este rușine
Nu e nimeni să te judece
Gândurile sa-ți întunece.

Oglinda – portal fermecat
Pe alt tărâm te-a purtat
ÃŽn tine tu ai vizualizat
Nimic nu a mai contat.

Te cufunzi în propriul sine
Odată cu fiecare incursiune
Mereu mai adânc te privești
Cunoașterea ți-o cucerești.

30 martie 2005, Constanța