SOTRONUL

Casa unu e de baza.
Talpa-n talpa, gamba-n gamba,
Os pe os, gafaind misterios
Ma avant in casa doi
Cu genunchii amandoi
Si-ntre pulpele-i plapande
Alte pulpe-ntrepatrunde.
Iar acuma vrei nu vrei
Voi patrunde-n casa trei.
Tremuranda, cu caldura controlata,
Lacrimanda, rafinata,
Casa trei ca un aspic
Ma-nfasoara-n gelatina
Si ma-nghite pic cu pic.
In casuta patru-cinci
Tresaltand de incordate
Doua cupe de arama,
Cu cirese decorate,
Intarite peste poate,
In causul palmelor
Ma framanta suparate.
Casa sase e modesta,
Casa e de trecere
Si nu de intrecere.
Iar in cea din urma casa,
Luminoasa casa sapte,
Printre buzele strivite,
Fericita si planganda,
Cu ochi macinati de noapte,
Murmura-n urechea-mi soapte.
***
"Oare cine-a castigat"
O intreb cu glas mieros
Si iesind din casa trei
Ma lovesc cu pumnii-n piept
Si-mi raspund nerabdator:
"Eu sunt cel victorios".
Desi inca-nfiorata,
Zambitoare si zaluda,
Goala ca o paparuda,
Printr-un gest surprinzator,
Ca un leu scapat din cusca
Ma tranteste pe covor.
Ma loveste si ma musca
Si se-aseaza-n casa trei
Unduindu-se din sale.
Imi arunca-n casa sapte
Gambele domniei sale,
Iara pulpele fierbinti
Mi le pune-n patru-cinci
Si-aromind a busuioc
Imi sopteste printre dinti:
"Ai pierdut sa stii asa,
Ai sarit
Din greseala, o odaie
Iar acum eu sunt la joc
Si tu la bataie".

***
Doamne cum de s-a sfarsit?
Cum din jocurile toate
Nu mi-a mai ramas nimic?
Si desi nedumerit
Ma trezesc, din cand in cand,
Murmurand cu glas soptit:
"Multumescu-ti tie Doamne
Ca in adunate toamne
Mi-ai lasat in amintire
Jocurile ne-ntinate".