Lumina cea din piept(1986)

Cand va fi intuneric
Si Soarele-o muri,
Ne vom vedea doar noaptea,
In lumina lunii,vii.

Iar luna printre nouri
Privindu-ne, o zambi.
A' noastre multe doruri
Ea singura va sti.

Si-n noaptea de mistere,
In noaptea planetara,
Vom asculta-n tacere
Un urlet lung, de fiara.

Visa-vom noi atuncea
Lumina care-a fost
Si-ncet fara de rost
Plimbane-vom pe lunci.

Acest cald astru, dulce,
Odata de-o muri,
Vor merge sa se culce
Poeti si pasari, mii

O, Soare, zeu ai fost,
Acum esti doar materie;
Lumina orbitoare
Deloc nu ne mai sperie.

Iar daca in lumina
Suntem scaldati acum,
De ce, adus din mina,
N-am scoate negru fum?

In jurul tau din vremuri
Pamantul da ocol.
Lumina-m indreptat-o
Cu oglinda, catre Pol.

Cand ultima ta raza
Va cobori incet,
Vom cauta o oaza-
Lumina cea din piept.