Te scurgi încet , fără dorință
Scârbit de ceea ce vezi , același de milenii,
Trecut nu ai , viitorul nu există,
Ești nemuritor la fel ca Moș Crăciun și renii....

O, timp îmbătrânit de tine,
Compus din vieți , miliarde ce se scurg,
Uitate într-o clipă , și alți vin,
Tu doar privești , și cauți acel tăcut amurg...

Nu înțelegi, de ce?, eu nici atât.
Da oare exiști, dar, eu sunt?
Te zbați să treci, eu să râmân,
O clipă doar, aici pe acest frumos pământ-mormânt.