nebunia din mine
mâzgâlește pereții
a verde tainic de lumină

născocesc povești
la uși și ferestre bătute în cuie
struna inimii învârte pământul
durerea uitării arde
dinspre iernile fără soț

Mă scuturam de frunza ce-o să moară
voi avea grijă ce gândesc de acum
mâncarea lumii să nu fiu
pe jarul clipelor vestale

înflorește piatra
iubite
tu nu mai
ești