Vreau Doamne să mor până la moarte
Și să învii în ea de la-nceput,
Să cresc să văd zări roș-albastre
Să pot s-aleg un drum pierdut

Fac și desfac, înoadă și deznoadă,
Trăiesc și retrăiesc, caută și nu găsesc,
De-o parte și de alta trec și se întreabă
Pentru ce Doamne fac eu și tot trudesc?

Hapsâni și binevoitori, oameni de pretutindeni
Scapă aici de El și-și caută o călăuză,
Străbat în grabă cele mari întinderi
Și dau uimiți peste o simplă muză

Și așa am fost si eu dar nu am să mai fiu
Căci am venit la măturat aici și acum o știu,
Mai sunt oameni a căror suflete sunt mari,
Mai sunt persoane cu dorințe tari

Vă spun eu, continuați voi să faceti bine
N-aveți frică că lui nu îi convine,
Căci pentru asta stau eu acum de veghe
Un om plin de păcate ce încă le mai culege

Un trecător obișnuit prin ale lumii
Dar care o menire are pentru suflete la unii,
Ai încercat din răsputeri să faci tu numai bine?
La căpătâiul tău voi sta de te vei duce mâine

Și în continuu-Þi voi spune:
"Ia Doamne păcatele lui și dă-mi-le mie
Să pot să ard in Iad de bucurie"