Trupu-ți murdar de sânge
Zace întins pe patul nefăcut
Mă întreb de ce…
Priviri seci îmi arunci
În ochii tăi citesc doar dispreț
În cameră miros de aer expirat
Vreau să deschid geamul
Dar cuprins de o uriașă lene
Mă întind și eu lângă ea,in pat.
Soarele și el curios își aruncă privirea
Prin geamul prăfuit, murdar…
Mă ridic,
mă plimb prin camera ca un somnambul
Pășesc de parcă aș merge pe spini
Simt căldura în fiecare celulă a corpului
Mă agit în zadar e la fel ca acum câteva secunde
Aș vrea să ma dezbrac de haina
din piele naturala de om
dar nu pot …mi-e prea lene.