Și iarăși plouă pe strada mea
cu flori mari de iasomie
si se propaga cum vrea ea
la mine-n dormitorul cu leșie.

Flori anesteziate ce plâng unduind
cu sufletul rece, mai bine-au voit
pe trepte de soare la lună bocind,
să moară aievea... căci au iubit.