Vreau să vin cu-o explicație,
Ce e “Bursa de valori” (?!)
Fiindcă nici o publicație,
Poate de vreo două ori,
Doar așa, a pomenit
Doar în treacăt, puțintel,
Că unul ce nu-i școlit
Nu are habar de fel

Și pentru neștiutori,
(Să-nțeleagă și copilul)
Ca între agricultori,
Vă voi spune care-i șpilul:

Este, cum te-ai duce-n piață
Decis ca să iei o rață,
Dar la fața locului
Nu iei rață și iei pui,
Că cinci pui (așa-i în viață!)
Fac mai mult decât o rață,
Iar o rață, nu-i cinci pui,
Las-o-n mama focului !...
Și apoi, i-aduci acasă,
Te așezi frumos la masă,
Puii cresc, își fac cuibare
Și găinile-ouătoare,
Toate cloști, scot toate pui,
Puii fac și ei alți pui
Și-n scurt timp, vezi o grămadă
De n-ai loc tu în ogradă.

Deci, momentul a sosit,
Mâine, cum ai socotit,
Cu căruța-i duci la piață
Și îi vinzi de dimineață,
Iară banii mulți rămași,
Să n-ai treabă cu pungași,
Îi depui la bancă toți,
C-ăia nu-s pungași, sunt hoți.

Dar în noaptea aia, vere…
(Viața-i plină de mistere !)
A-nceput așa o ploaie,
Bă’, o ploaie cu pietroaie !
Da’... o ploaie d-aia mare
De curgea ca din căldare !
Și-a plouat, și-a tot plouat,
Că tot satu-a inundat
Și găinile, măi frate,
Au murit toate-necate !...

Hei ! atuncea frumușel,
Părul, ți-l smulgi ușurel,
Fir cu fir, fără de grabă
Că și-așa n-ai altă treabă…
Și apoi, cauți o râpă,
Foarte-naltă și adâncă,
Să renunți ușor la viață,
C-ai luat pui, și n-ai luat rață !

Valeriu Cercel