morții împreună
botează pruncii
sub astă lună
plină

cântăm romanțe și
bântuim orașe
ieșite, cu zâmbete, la balcon
aplaudând,
aruncând flori

domnișoare,
prea frumoasă Dulcinee,
al căror umil supus
vă sunt,
festinul stă să inceapă
în groapa de gunoi

pare-se că vanități
înnăușite în lut
vor umple golul din suflete
și dorinți de fericire
feciorelnice

borțoase vor rămâne,
căci Împărăția ne ajunse
din urmă,
plină de praful de pe tălpi,
suduind:
-credeam că Porcii se tăvălesc
pe unde-apucă!