Toamna
se așterne pe alei,peste noi,
Cu ale ei maronii culori,
Obligând copacii să-și lepede haina zglobie.

Toamna
scoate la iveală
Oamenii pe stradă, pe uliță, în drum,
Îndrumându-i să-și lepede surâsul cristalin, veselia inocentă.

Toamna,
ce vreme ponosită,
Oare ne vom pierde surâsul copilăresc
Sau vom privi cu voioșie

Spre viscolul și gerul năprasnic
ce va veni,
Când în viața noastră se așterne marnia
Toamnă?