Noapte de vis

Iubește-mă când mor,când zeii se adapă
din trupul meu
furat luminii și umbrelor,
când cerul sloboade clopote de foc
peste încețoșate nopți
și stelele își vând praful zeilor!

Iubește-mă când nu mai sunt
în umbra ta, lumina-ți fără aripi,
când zborul e plutire și nu zbor,

Iubește-mă cât îți mai sunt alături,acum
când stelele-și dăruie praful doar zeilor,
când știm să dăm luminii aripi de întuneric
și zilei noapte de vis, un vis nemuritor.

La orizont taifunuri criminale se abțin
să nu ne-așeze praful stelelor pe umeri,
in sărbătoarea lor cerească
noi doi vom fi decor cu îngeri,