prietenul evreu și prietenul arab
alergau cu fâșia comună de zmeu –


ca un pește se zbătea orizontul la ora ceaiului,

mărgelele bleu ale rândunicii vesteau ploaia rituală

~

mergeai înainte curajoasă
iubită între iubitele numelui meu
fără fandoseli îți dădeai jos părul de abanos

pentru scalpul
vid

~

se îmbinau perfect noaptea și ziua,
la granița zorilor nu era nici un decalaj


puteam începe