Metamorfoză.

Dându-i o bijuterie
I-ar fi devenit soție,
Iar apoi, vai, ce năpastă
O podoabă de nevastă.

Femeile ușoare.

Chiar și-atuncea când decad
Domnului îi joacă feste,
Că le-așteaptă dracii-n iad...
Să le ieie de neveste!

Unui donjuan care spunea că fetele
fac din țânțar, armăsar.

Fost-a fost și el odat'
Însă ca pensionar,
Armăsarul lăudat
A ajuns din nou țânțar!

Unui soÈ› la Herculane.

Eu pe-aicea mă intorc
Când fac vilegiatură,
Să văd vipera cu corn
Și să scap de cea cu gură.

Ginerele și soacra.

Pe acasă când venea,
Soacrei, flori nu-i aducea,
Azi la cimitir se duce,
Să le pună lângă cruce.

La o mânăstire din Moldova, am
fost serviți cu plăcinte"Poale-n brâu"

Jună-i stareța, divină,
Dar mă țin cât pot in frâu,
Și-aș fi mulțumit la cină
Să-mi servească...poale-n brâu!

Unui pescar.

Se plângea a sa soție
Că pe baltă-i tot plecat...
Până când-să vezi drăcie-
O găsi c-un pește-n pat!

ÃŽn preajma evenimentului
Nunta de aur.

Stăm pe-o bancă, stane realmente,
În parc, sub ramuri de uscați castani,
Și troieniți prin timp de sentimente,
Vom fi iar miri înzăpeziți de ani!

Biblică.
In Rai, Eva cea isteață,
Se-nroșea de-un timp ca racul,
C-ar fi stat cu frunza-n față
Până când a dat de dracu'!

Directorul exigent.

-Se poate asta, dragă secretară,
Să-târzii la birou trei ore pline?
Și bine dacă mă gândesc, aseară,
Nu-mi amintesc să fi dormit la mine?!

Soacra contabilă și ginerele.

Soacra lui-femeie-aleasă,
După ultimele date,
E"contabilă" și-acasă....
Că prea ține cont de toate!

Gest aluziv(variantă)
Soacră-mea se ține bine,
Nu prea pun la ea piciorul,
Dar când vine pe la mine,
Bat-ostentativ-covorul...

Unei neveste

S-a zvonit c-al său bărbat
E atât de-ncornorat,
Că adesea prin ungher,
Îl confundă c-un cuier!

La Bușteni

Cum spre brazi poteca-i duce,
Admirând Coștilei panta,
Caraimanu-și face cruce
Că-l văzuse cu amanta!

Precizare.

Scriu așa, mai mult în joacă,
Că pe cât în vârstă cresc,
Fetele-întâi se-mbracă...
Mai cu vârsta....se-nvelesc.

Unui burlac la 50 de ani

Să-nchinăm acest coniac,
Însă tot nu înțeleg,
Cum nici la jumat' de veac
Tot nu ești un om întreg!

Unui șef

S-ancurcat c-o liftieră,
Tinerică.dar ușoară,
Și de-atunci în carieră,
Nu mai urcă, ci coboară!

Din viață

Vieții pînă-i pui capacul,
Rog reține o idee:
Partea buna e caimacul:
La cafea și la femeie!

Unui vânător

Soțioara lui Cutare
Nu-l mai lasă prin poiene,
Că vânează căprioare
Cu sprâncene!

Unei studente

Se vorbește pe la noi
Că studenta Cleopatra,
N-a ajuns in anul doi...
Da-i deja în luna patra!

Unui bătrân recăsătorit cu-o jună

S-a căsătorit cu-o jună,
Și-astefl se vorbea prin piață;
"Are-o jumătate bună
Pentru sfertul său de viață!"

Potrivire de gusturi

Cum îi place epigrama,
Și-o dorea și de soție,
Dar când l-a vazut și mama...
N-a mai mers la primărie!

Femeia și bărbatul

Și pe stradă și pe dâmb
Nu-i bai de mai calcă strâmb,
Un bărbat să nu-l deochi-
Când nu calcă strâmb...dă-n gropi!

De 8 Martie

Oamenii de rând și zeii
Mult se miră și se-ntreabă:
"Cum de-au pus o zi femeii
Tocmai într-o zi de babă?"