Eu sînt
Ce sîntem noi
Și sînteți toți
Stăpînii:
Daci răsăriți
Din acest pămînt
Și porecliți
„Romînii„...

Țărani, ciobani,
Cu Ger și Cer
Înalte și profunde,
Cu blazon milenar,
Unicat și princiar,
Din neguri, de neunde,
Semnalul de mister,
Strămoșul lui Sumer,
Rămas din timpul mitic
Pe plaiul mioritic:
ÃŽnsemnul diacritic -
Căciula, Pălăria și Sedila,
Iată-ne ștampila !-
Pe care toți străinii
(Și hapsînii,
Se-nțelege)
Nu ni-l pot culege,
Căci sînt în sunete
Ca nouă tunete...

De aceea, toți
Care ne-nșeală
Și ne mint,
Ne fură semnul
Din cuvînt -
Emblema de Olimp-
Săpat la Tărtăria,
Cînd ne-am durat tăria
Cu „î„ și „ț(e)„,
Cu „ă„, cu „ș(e)„...

De aceea
Sîntem,
Sînteți,
Sînt
(Toți
Și eu cu toți),
Cînd plîng sau cînt
Epopeea
Dacilor
Pe-al Daciei
Pămînt -
Sînt !

7-8 decembrie 1998