Duplicare sau mimă,
e hrana ce-o aruncați
acestor suferinzi descumpăniți.
Ce crima-u săvârșit, căci soarta,
i-a așezat în estul continentului.

Voi ce pute-ți a păcăli,
o lume-n epitete,
nu vă căiți, căci va veni,
răspunsul plin de sete.
Nu plagia-ți la nesfârșit,
tăcuta lor durere,
aparte intr-un asfințit,
voința de a cere.

Ce poți huli mai mult, mă-ntreb,
o vorbă, un hotar, o veste,
sau chiar povața ce o cred,
minciună-i care crește.