Viața pare să se scurgă
Diafan și lin prin vene
Parcă vrea ca să ne spună
C-a întinerit la vreme.

S-a consolidat prea mândru
Ca să mai îmbătrânească
Și pe zi ce trece ea
Parcă vrea să-ntinerească.

O lumină argintie
Sclipitoare precum viața,
Niște ochi superbi răzbat
Înspre soare dimineața

E un corp care emană
Prin pori doar vitalitate,
Sânge tânăr ce te face
Să privești avid la toate.

O lumină ce tresaltă
Și emană energie,
O lumină care astazi
Parcă vrea să ne învie

E lumina tinereții
Pură, dulce, diafană,
Care parcă doar putere
Azi în jurul ei emană.

Viață dulce, dar prea mândră
Să rămînă-o veșnicie,
Viață dulce care umblă
Să te-ndemne, să te-mbie

Sânge tânăr care fierbe
Și se scutură prin vene,
Sânge care nu-și găsește
Locul nici măcar o vreme.

Diafane sunt iluzii,
Vise dulci a tinereții,
Clipe delicioase care
Azi sunt prăjitura vieții.

Cu cireașa de pe tort
Viața e asemuită,
Căci de toată lumea ea
E văzută și dorită.

Tinerețea e precum
Soare dulce și lumină,
Când te-aștepți cel mai puțin
Chiar atuncea se termină.

Prețuiește viața astăzi
Mâine poate e târziu,
Luminează-ți viața căci
După moarte e pustiu.