Ai plecat cu acel buchet,
Format din suflete rătăcite.
Pe fața mea în urma ta a apărut un zâmbet,
Pentru că eu nu am fost una din ale tale iubite.

Sperai c-o să mă prinzi in plasă
Ca un pește prins de pescar,
Inima mea așa ușor nu se lasă,
Depunându-ți pe buze un gust amar.

Am pășit pe culoarul vieții,
Permițându-i singurătății să te devoreze,
Tu ai ales calea tristeții,
ÃŽn timp ce eu calc pe petale de roze.