spune-mi ceva despre tine. ceva ce nu știu.

când mi-ai spus că ești foarte trist am încercat să îți organizez o petrecere. nu trebuia să fii mai bine. am fi băut vin cu scorțișoară și am fi privit tavanul.



asta știu

când eram mică îmi plăcea să aburesc steluțele de zăpadă de pe geam. se topeau și rămânea un gol cât o inimă. prin el vedeam strada. azi nu am văzut nicio steluță.



elis! e încă toamnă. ce tot spui tu acolo?!



probabil de asta ești trist. nu reușești să vezi. într-o dimineață autobuzul era gol. am crezut că am greșit ziua. sau locul. am adormit. apoi geamurile erau o ceață groasă care mă împiedica să respir. oamenii își băgau coatele unii în ceilalți

despre ce vorbim aici?

despre nimic. ar fi trebuit să îți povestesc ceva amuzat.

nu-i

apoi am cumparat zăpadă artificială și am acoperit bradul din curte. am dat-o repede jos. nu era rece și mi se lipea de degete. m-am speriat. dacă nu am iarnă, mai bine îmi imaginez una.



într-o dimineață te-am văzut pe o bancă. citeai ceva de pe o hârtie. ai împăturit-o și ai rămas privind în gol. ce scria acolo?



despre tine

cum așa?

mi-ai spus că viața e lungă, dar te-ai înșelat. vecinul meu are 93 de ani. bodogăne ceva despre viața care trece repede. eu cred în el. tu mâine o să uiți cum m-ai zărit întâmplător. și eu o să uit. viața e scurtă cât timp ne uităm unul pe celălalt.

nu mă cunoști aproape deloc

ești prins într-o primăvară. eu aparțin unei ierni. din când în când un animăluț își lipește nasul de pielea ta. carnea mea e atât de înghețată încât mi-e teamă ca o lovitură mai puternică mi-ar desprinde mâinile de trup

de ce mâinile?
mă obsedează. într-o zi cred că o să orbesc. nu voi mai avea decât mâinile. tu nu o să știi. viața e lungă ..atât de lungă încât nu ne vom mai întâlni vreoadată. gândul meu îți va atinge degetele. o să simți o mică furnicătură. vei fi bătrân. o să crezi că-i doar o amorțeală. vei închide ochii și nu îți vei mai aminti nimic



ce-i leagă pe oameni?

întâmplarea. când mă lovesc de tine pe holurile lungi scap hârtiile și tu te grăbești să mi le ridici


eu nu m-am lovit niciodată de tine

atunci doar mi-am imaginat asta. probabil întâmplarea nu există. pe noi nu ne leagă nimic


ești fericită?

ieri am primit un cadou...nu l-am desfăcut. l-am ascuns în șifonier. o să aștept.

nu mi-ai răspuns. ce aștepți?

o zi în care o să îmi doresc un cadou și nu o să fie nimeni să îmi dea unul. atunci voi desface funda și voi rupe hârtia încetișor ca toată așteptarea asta să aibă un sens.



tot nu mi-ai răspuns

ba da. serile adorm înaintea tuturor. îmi e frică de întuneric și las câte o lumină aprinsă. la trezire întunericul nu mă sperie atât de tare. pot vedea camera cum se umple cu vise. e un ecran imens și totul mi se oferă mie. odată am văzut cum barca unui pescar s-a transformat în vaporaș

asta-i o fantezie, nu un vis

cum zici tu. plouă de trei zile. apa mi-a ajuns până la glezne. nu mă mai pot mișca. e din ce în ce mai frig. sunt prinsă aici. spune-mi ceva

asta-i tot o fantezie?

un vis. nu îmi amintesc cum se termină



*fotografie: elis